Reorganizare administrativă în Țara Zarandului? Investiția de la Rovina ar putea decide cine rămâne comună și cine se comasează
Se prefigurează o întrebare serioasă în nordul județului Hunedoara: dacă vine reorganizarea administrativ-teritorială, care dintre comunele din zonă va „supraviețui” și care vor fi comasate? Iar dacă avem o investiție minieră strategică, aprobată pentru finanțare europeană, tocmai la Rovina – în comuna Bucureșci – atunci e legitim să ne întrebăm: va deveni Bucureșci centrul noii structuri administrative, în jurul căruia se vor aduna Crișcior și Blăjeni?
Să nu uităm: toate cele trei comune sunt de mici dimensiuni, iar în actualul context al discuțiilor despre reorganizarea administrativă, comasarea unităților cu populație redusă este pe masa guvernanților. Iar investițiile devin criterii esențiale în decizia „cine rămâne și cine se alipește”.
Administrațiile locale implicate:
- Bucureșci – condusă de primarul Suciu Ancuța (PSD)
- Crișcior – condusă de primarul Ovidiu Ilie Furdui (PSD)
- Blăjeni – condusă de primarul Flavius Horia Jurca (PNL)
Ce înseamnă investiția de la Rovina pentru Bucureșci?
Proiectul minier de la Rovina, derulat de compania Euro Sun Mining, a fost selectat pentru finanțare de către Comisia Europeană, în cadrul programului CRMA (Critical Raw Materials Act). Este una dintre cele trei investiții aprobate din România, cu o valoare totală estimată de peste 600 de milioane de euro.
Această exploatare – una dintre cele mai mari din Europa – vizează zăcăminte uriașe de aur și cupru, iar compania a încheiat deja un memorandum cu gigantul Glencore pentru vânzarea producției.
Din punct de vedere legal, redevențele rezultate din exploatarea resurselor naturale se varsă la bugetul de stat. Dar o întrebare se impune: cât din acești bani vor ajunge efectiv în bugetul local al comunei Bucureșci? Pentru că, dacă tot devine epicentrul resurselor europene, n-ar fi logic ca și dezvoltarea locală să urmeze acest nou statut?
Locuri de muncă – speranță sau miraj?
O altă miză importantă ține de forța de muncă. Se preconizează că proiectul va aduce sute de locuri de muncă în zonă, dar întrebarea este: vor fi ocupate de localnici, sau vom asista, ca în alte cazuri, la import de forță de muncă specializată? Primăriile ar putea avea un rol important în pregătirea comunităților pentru aceste oportunități, dacă vor fi suficient implicate și informate.
Rămâne Bucureșci capitala viitoarei zone miniere?
Cu o astfel de investiție în derulare și cu sprijin european în spate, Bucureșci se poziționează tot mai ferm ca o comună de interes strategic. Dacă reorganizarea administrativă va deveni realitate, este posibil ca Bucureșci să fie „nucleul” noii structuri, iar Crișcior și Blăjeni să graviteze în jurul său.
Și atunci, întrebarea nu e „dacă” se va face reorganizarea, ci cine va avea un proiect puternic și un argument solid la masă. Iar Bucureșci pare să-l fi găsit sub formă de aur și cupru.
